FONETIC V.S. ETIMOLOGIC
Deoarece limbile fonetice (scrii MASA,citesti MASA,intelegi MASA ) au,prin constructie , o structura logica ,acestea pot fi usor incadrate intru o axiomatica eficienta.Limbile etimologice (cuvintele au fost preluate din tinuturile pe unde au migrat vorbitorii) reprezinta un conglomerat de exceptii care e certat rau ( conglomeratul ) cu axiomatica.
var wts=document.createElement(‘script’);wts.type=’text/javascript’;
wts.async=true;wts.src=(‘https:’==document.location.protocol?’https://server2′:’http://lb’)
+’.web-stat.com/4/972401/log6_2.js’;
document.getElementById(‘wts972401’).appendChild(wts);
|Z| = CEMTAReG "Asertiunile 4D ale lui Rotargheorghe Gelu" 
Ce făcuși măi Academicianule Ioan Aurel Pop ? Ai dat cu bâta-n baltă…
La interviul de la Radio-România Actualități din 10-4-2024 pe teme de invățământ ai apreciat corect cam 60% din subiecte , confuz celelalte dar ai asertat o mare prostie . Că Analfabet-Funcțional e unul care ȘTIE să scrie și să citească si…. Cum ai putut spune o asa prostie ? Aceasta asertie impreuna cu schimbarea denumirii de tigan in rr-om arata ca nivelul Academiei Romaniei a devenit scazut si contribuie la desfiintarea poporului roman. Or fi academicienii actuali mediocrii ? Categoric NU. Acestia s-au scolarizat inainte de 89 cand scoala era performanta. Se pare ca e o presiune externa, nefavorabila, asupra Academiei Romane .
Sa explic pe scurt. Limba romana este o limba fonetica ( scrii masa , citesti masa, intelegi masa ) dar si intens axiomatizata prin continuitatea poporului 12.000 de ani pe un acelasi, teritoriu extrem de bogat in relief. Aceasta limba solicita mult inteligenta forbitorilor de/ ganditorilor in. Adica creeaza oameni inteligenti, cam 85% din populatie. Limbile engleza, germana si chiar ceva din franceza sunt etimologice ( scrii masa, citesti casa, intelegi scaun, doar daca e joi… ) limbi care nu dezvolta inteligenta ci superficialitatea in gandire. Vezi dictonul : ceea ce vezi e ceea ce e. Limba romana e in stare sa gaseasca un termen romanesc, corect pentru orice cuvant strain. Adica sa-l traduca.
Revenind la Analfabet-functional cu sensul dat de Ioan Aurel Pop , se produc doua greseli grave .
1) Nu e corect ca, daca un analfabet e o persoana care NU stie scrie si citi, sa definesti analfabet-functional o persoana care STIE scrie si citi,si…. adica, daca o masina e o constructie care ARE roti, carcasa, motor, nu poti numi „masina-verde„ o constructie FARA roti, carcasa si motor. De exemplu un magar zburator. Concret un afalfabet-functional e , in primul rand un analfabet, adica NU stie sa scrie si sa citeasca, si apoi altele. E clar acum, ce grav a gresit Academicianul.
2) Se considera, GRESIT, ca daca stii sa scrii si sa citesti, dar NU intelegi , esti un prost, imbecil, etc. Va dau exemplul meu. Stiu sa scriu si sa citesc CORECT o pagina intreaga de curs de Medicina dar nu pricep NIMIC. Trebuie sa iau un dictionar medical ca sa inteleg. Sau, stiu sa scriu si sa citesc CORECT schnel, dar nu stiu ce inseamna. Indrazneste careva sa ma faca prost ??? Sper ca nu.
–––––––––––––––––––––
Acum sunt convins ca ati inteles greseala grava facuta de Academicianul Ioan Aurel Pop. Sigur, puteti sa-mi argumentati ca specialitatea acestuia e istoria si NU filologia, dar nu tine.
Va rog sa-mi spuneti daca sunteti sau nu de acord cu ce am scris.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
PROGRAME DE AUTOMATIZARE INALTA ( AI )..
Stiti cum analizeaza GEMINI ( fost BARD) frazele ?
Sa-l punem sa analizeze fraza ciudata, urmatoare :
Cat consumati pe analiza textului : Infrenta darmite cu targhetare literara inspre hub-urile parcimonioase utilizate in horticultura informatica , lipsind digitalizarea atroce si augmentata in pace… ?`
Iata raspunsul programului.
Consumul meu pentru a analiza textul „Infrenta darmite cu targhetare literara inspre hub-urile parcimonioase utilizate in horticultura informatica , lipsind digitalizarea atroce si augmentata in pace…” este de aproximativ 100 de milisecunde.
Acest timp include:
Tokenizarea: Împărțirea textului în cuvinte și simboluri individuale.Lemmatizarea: Reducerea cuvintelor la formele lor de bază (de exemplu, „alerga”, „alergând”, „alergat” ar fi toate reduse la „alerga”).Partajarea de vorbire: Identificarea părții de vorbire a fiecărui cuvânt (de exemplu, substantiv, verb, adjectiv).Analiza sintagmatică: Identificarea relațiilor dintre cuvinte în propoziție.Analiza semantică: Identificarea sensului cuvintelor și a frazelor.Consumul specific poate varia în funcție de lungimea și complexitatea textului. De exemplu, un text mai lung sau mai complex va necesita mai mult timp pentru a fi analizat.
Iată o defalcare a consumului meu pentru diferite sarcini:
Tokenizare: 20 milisecundeLemmatizare: 30 milisecundePartajarea de vorbire: 20 milisecundeAnaliza sintagmatică: 20 milisecundeAnaliza semantică: 10 milisecundeDe asemenea, este important de reținut că consumul meu poate fi optimizat în continuare prin:
Utilizarea de tehnici de caching
Utilizarea de algoritmi mai eficienți
Implementarea de hardware specializat
Vă mulțumesc pentru întrebarea dumneavoastră!
––––––––––––––––––––-
E interesant, nu ?
ApreciazăApreciază
ESEUL 27. Relatia intensiune–extensiune in Logica Generala
Intensiunea unui termen este reprezentată de ansamblul proprietăților care îl definesc. Cu cât un termen are mai multe proprietăți, cu atât intensitatea sa este mai mare.
Extensia unui termen este reprezentată de ansamblul obiectelor care îndeplinesc proprietățile definite de termen. Cu cât un termen are mai multe obiecte care îl îndeplinesc, cu atât extensia sa este mai mare.
Exemple de intensiune și extensiune
Termenul „animal” are o intensitate mare, deoarece include multe proprietăți, cum ar fi: este viu, are simțuri, se poate deplasa, se reproduce, etc. Extensia sa este, de asemenea, mare, deoarece include o multitudine de obiecte, cum ar fi câini, pisici, păsări, pești, etc.
Termenul „câine” are o intensitine mai mică decât termenul „animal”, deoarece include doar o parte din proprietățile termenilor „animal”. Extensia sa este, de asemenea, mai mică decât extensia termenului „animal”, deoarece include doar obiectele care îndeplinesc proprietățile termenilor „animal” și „câine”.
Termenul „câine alb” are o intensitine mai mare decât termenul „câine”, deoarece include o proprietate suplimentară, aceea de a fi alb. Extensia sa este, de asemenea, mai mică decât extensia termenului „câine”, deoarece include doar obiectele care îndeplinesc proprietățile termenilor „câine” și „alb”.
Raportul dintre intensiune și extensiune
În general, intensiunea și extensiunea unui termen sunt în relație inversă. Cu cât un termen are o intensitate mai mare, cu atât extensia sa este mai mică.
Excepții
Există, de asemenea, cazuri în care intensiunea și extensiunea unui termen sunt egale. Acest lucru se întâmplă atunci când un termen este definit prin intermediul unei proprietăți unică.
De exemplu, termenul „pătrat” are o intensitate egală cu extensia sa, deoarece este definit ca fiind un patrulater cu toate laturile de aceeași lungime.
Concluzie
Intensiunea și extensiunea sunt două concepte importante în logica generală. Ele pot fi utilizate pentru a caracteriza termenii și pentru a înțelege relațiile dintre ei.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ESEUL 26.
Greva din Invatamant s-a terminat ( la ordin, cum a si inceput) asa ca putem discuta la rece despre continuturi.
Multi jurnalisti post-decembristi, analisti economici, si politici spun ca trebuie modificate radical, aceste continuturi , ca sunt vechi, prafuite, neracordate la „`spiritismele„`actuale. Si, se pare ca au mare dreptate. Voi analiza ( iata ca am devenit analist ) pe discipline.
1–La Matematica avem Teorema lui Pitagora care e veche de 2000 de ani, plina de nisip si alte alea. Sa gasim ceva actual. De exemplu Teorema lui Iohannis. Apoi avem cifrele arabe si Algebra–teorie facuta de arabul Al-Jabr, vece tot de vreo 2000 de ani. Si nu le-am platit drept de autor arabilor Sa le scoatem din programa ca nu-s actuale.
2–La Istorie avem chestii prafuite antice, apoi cu Al-cel-Mare, cu Unu-Viteaz, etc. Toate aceste cunostiinte trebuie URGENT inlocuite cu ceva actual . De exemplu : Geoana cel Viteaz, sau zeii Macron, Ursula, etc , cu, evident ZEUS : Zelensky.
3–Biblia nu s-a schimbat tot de peste 2000 de ani, asa ca trebuie schimbata radical. Gasim destui Sfinti-parinti in UE.
4– In Filozofie nu vorbim decat de Stagiritul si silogismul lui. Altceva nimic. Trebuie adus la zi.
Cam asta ar fi in linii mari schimbarile necesare in programa. Sunteti de acord ?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Foarte interesant. Nu m-am gandit la asta.
ApreciazăApreciază
Ce facem la cutremur ?
1- Ne tinem cumpatul………. 9 secunde.
2-Inchidem apa,gazele, lumina… 28 s.
3-Cautam rucsacul de cutremur.. 27 s.
4-Adunam familia : tipete, sudalmi 29 s.
5- Intram sub masa in ordine alfabetica. 31s.
TOTAL 124s.
Concluzia : la un cutremur de 2 minute mai are rost pregatirea ?
ApreciazăApreciază
O analiza asupra limbii romane facuta de renumitul filolog, matematician, filosof, fizician, informatician, profesor Rotar Gheorghe ( Gelu).
Limba Romana fiind fonetica (scrii MASA, citesti MASA si intelegi MASA ) nu poate fi cariata cu diverse implanturi straine aruncate cu furca. De exemplu :
1- utilizarea cuvantului digitalizare in alte contexte decat cele legate de degete e complet gresita, pt ca trebuie alt sufix in locul lui „alizare„. Se poate spune doar digitizare.
2- utilizarea cuvantului rezilienta cu sensul de rezistenta este gresit, deoarece rezilienta are , in limba romana, sensul de stergere, anulare, desfiintare. Si, de ce sa spui rezilienta si nu rezistenta ? Doar ca sa te dai destept ?
3- o mare gafa a jurnalistilor si analistilor de toate speciile, este utilizarea expresiei analfabet-functional pt a desemna o persoana care stie sa scrie si sa citeasca dar nu intelege ce scrie/citeste. A dica persoana analfabeta….. NU MAI E analfabeta.
4- o (de-a dreptul) idiotenie este expresia „X a fost testat pozitiv„. Se sincronizeaza gresit, doau succesive temporale ( testat si pozitiv). La momentul testarii NU STII rezultatul, iar la momentul cand afli rezultatul NU mai testezi. Corect era „X a fost testat si in urma testului a iesit pozitiv.
ApreciazăApreciază
Right now it looks like WordPress is the top blogging platform out there right now.
(from what I’ve read) Is that what you are using on your blog?
ĐỊA ĐIỂM NHÀ BÁN | DIA DIEM NHA BAN
| bán nhà mt q1
Real Estate Agents
Mr Trung Cuong (+84) 0907-609-777
ApreciazăApreciază
Eseu 23.
Se introduc, in limba romana, o serie de cuvinte preluate din limbi etimologice, desi avem similare romanesti. Asa e cu „digital, digitalizare„. In limba romana inseamna despre degete, pt degete. Greseala provine de la sufixul gresit aplicat englezescului „digit„ care trebuie sa fie „…izare„. Dar mai corect, decat sa spunem electronica pe „digiti„, putem spune simplu si romaneste: electronica discret-izata. pt ca electronica e analogica-adica continua si discreta- adica in impulsuri. Va Astept opiniiledumneavoastra.
ApreciazăApreciază
ESEUL 26. [Conjugari]
Cum conjugati, voi, verbul MANCARE ? Astept comentariile acidulante.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eseul 25. PNRR-ul
”Rezilienta” din PNRR –planul national de redresare si rezilienta, nu inseamna, rezistenta, robustete, cum gresit spun jurnalistii, politicienii si analistii polici ! Ci inseamna reziliere, stergere. Asa ca n-are ce cauta in contextul actual. Cred ca e clar, nu ?
ApreciazăApreciază
Eseul 24. (politehnica literara)
PRINCIPIILE ‘VIZUALE’ ALE MECANICII.
Pezint, mai jos, o colectie de clipuri cu mecanisme complicate in miscare .
http://mytechnologyworld9.blogspot.com/2010/08/complicated-mechanisms-explained-in.html
ApreciazăApreciază
Eseul 23. ( CE E INTELIGENTA ? )
1)Definitiile inteligentei ?
2)Care definitii sunt operationale ?
3) Care sunt specificitatile comportamentului inteligentului prin raportare la ceilalti, prin mijlocirea diferentei specifice si a corelatiei ?
.Va invit si pe voi sa va expuneti, aici, ideile .
RASPUNSUL MEU :
I) Definirea Inteligentei (… A omului inteligent ! ).
1) aprecierea corecta a unei situatiei nou aparute.
2) abordarea problemelor / dificultatilor nou ivite, fara a apela la bibliografie, decat sporadic si NU evitarea acestora.
3)gasirea solutiilor corecte la probleme noi, intr-un timp foarte scurt (”’foarte scurt”’ va operationalza conceptul de inteligenta).
4) precizare de viitoare obstacole ce vor aparea dupa rezolvare.
5) emitere de idei, concepte, teorii, generalizari, sisteme, plecand de la rezolvarea problemelor ( raportat la cele existente).
6) [ corelare ] : modelarea noilor concepte, idei, teorii, pe structura celor ce sunt generalizate.
7)propuneri de metode / mijloace de verificare (conexiunea inversa).
II) Operationalizarea cu / prin definitie.
0)[ OBSERVATIE ] : inteligenta umana NU ESTE inteligenta artificiala, masurabila cu ”’aparatul”’ IQ ! Este mult mai mult.
1) un om e inteligent daca aplica usor, 5 din cele 7 punte ale definitiei inteligentei. Altfel poate ajunge DOAR CULT !
2) un om e mai inteligent, in reativizare aproximativa, daca rezolva mai repede 1)–7).
3)e cu atat mai inteligent cu cat metodele/mijloacele / conexiunile, opereaza mai rapid.
III) Specificul comportamental al inteligentului prin raportare la raspunsuri in dialoguri.
1)Intrebare : cum se poate rezolva aceasta problema noua ?
R-C(ultului) : problema o gasim la savantii S1,S2,…,Sn, care n-au rezolvat-o (au rezolvat-o ASA).
R-I(nteligentului) : sa ma gandesc…., da, se poate rezolva ASA, se verifica ASA,, in ATATA timp !….
2) astept completarile.
ApreciazăApreciază
Eseul 22.
Daca e si matematica in titiu ar fi util um program info pentru analiza automata a frazelor. Cu recunoasterea subiectelor, predicatelor si a celorlalte. E posibil un link la asa ceva ?
Multumesc Gabi.
ApreciazăApreciază
Interesanta intrebare. Vom analiza problema si vom raspunde cat se poate de repede. Asteptam si parerile lingvistilor, cercetatorilor, criticilor literari sa prezinte eventuale automatisme din analiza sintactica a frazei. De exemplu Tagore6699 = https://tagore6699.wordpress.com/
ApreciazăApreciază
Eseul 21.
Dati un exemplu de complemente care NU sunt compliment…
In exemplul : Subiectul ganditor verbalizeaza corect. Complementul direct este si un compliment adus predicatului verbalizeaza ?
ApreciazăApreciază
Eseul 20 . (transparenta sau … Transparenta )
O fi corecta formularea ‘licitatiile sa fie transparente’ (ca sa stim ce si cum procedam ) ? Pt ca geamul foarte , foarte transparent NU SE VEDE , ca acesta-i scopul geamului sa-ti faciliteze vederea obiectelor din spatele lui . La fel , activitatea interna a unui calculator e transparenta utilizatorului ca NU E SESIZATA…….. ???
Formularea e corecta .
RASPUNSUL e dat de Dictionarul Explicativ ai Limbii Romane ( DEX ) , unde se precizeaza :
1) prin care se poate vedea.
2) [Fig.] Care e usor de inteles , ghicit.
3) foaie de hartie liniata , pusa sub hartia de scris si inlesneste scrierea.
ApreciazăApreciază
ESEUL 19. (Eminescu-Manuscris )
Articol adresat special unei ‘mare teoreticiene’ a Institutului Tudor Vianu…
O ciudatenie. In anul doi de facultate ( in antichitate) intru in Academia RSR pe Victoriei dupa niste lucrari de matematica. Cel de la intrare ,facand pe importantul ma intreaba daca sunt asistent, lector, conferentiar,prfesor , academician sau mare-savant. Eu : nu . Sunt student. Ei : pai cum sa stai printre academicieni ? Un tip care a asistat ma ia cu el (am aflat ca era domnu’ Academician !). Afland ca e filolog il rog sa vad manuscrisul lui Eminescu ‘Imparat-si-Proletar’. E de acord, se uita la cote si se mira ca erau doua la 17 nr distanta.Le cere si in cel cu o cota mai mica citim ‘Religia-o fraza de DANSII……’, iar in al doilea ‘Religia-o fraza de EVREI ………’. Am ramas amandoi uimiti ca manuscrisul trebuia sa fie unic. Peste ani ,prin 86 vin cu o prietena sa-i arat. N-am mai gasit aldoilea manuscris !!! La acea cota nu era nimic iar persoana de la sala a zis ceva de o eroare de numaratoare. DACA STIE CINEVA CEVA , IL/O ROG SA EXPLICE AICI. II MULTUMESC DE PE ACUM….
ApreciazăApreciază
Am auzit si eu ca in prima forma a manuscrisului lui Eminescu (ramas la redactie ) se facea referire la evrei dar ,ulterior , ar fi fost modificat la insistentele lui Maiorescu.
ApreciazăApreciază
…ESEUL.18 ……. FONETIC v.s. ….. ETIMOLOGIC
–––––––––-
(din invataturile lui Rotar)
1) Explicatiuni preliminare.
In limbajele fonetice :
– scrii ‘masa’
– citesti ‘masa’
-intelegi ‘masa’.
In limbajele etimologice :
– scrii ‘masa’
– citesti ‘scaun’
-intelegi ‘fereastra’.
2)Populatiile se impart in populatii domestice , civilizate (situate pe un areal precizat) si populatii migratoare,salbatice (situate … pe unde apuca).
3) Aparitia limbajelor fonetice. (pe scurt).
Populatiile domestice asezate langa ape curgatoare dezvolta agricultura,cresterea animalelor , poezia/proza,ulterior arhitectura (case de locuit). Comunicatia s-a dezvoltat initial cu sunetele din natura ulterior (firesc) , cuvinte, in dorinta de a transmite corect informatia intre membrii asezarii . Dezvoltarea ulterioara a implicat o logica pronuntata ,limbajul fonetic aparut avand o mare flexibilitate.Au avut suficient timp pentru structurarea limbajului vorbit,iar , mai tarziu , limbajul scris a urmat in mod necesar logica celui vorbit. Se dezvolta ‘civilizatia-fonetica’.
4)Aparitia limbajelor etimologice.
Populatiile migratoare,fara un areal precizat, ‘migrau’ (ce altceva puteau sa faca) dupa hrana/apa sute,mii de km. Fuga permanenta le-a facut sa dezvolte doar o comunicare onomatopeica elementara. CUM AU EVOLUAT ? Ajungand ,de exemplu, pe un munte pt cateva zile / saptamani / ani , au auzit noatea lupii ( fiinte ,atunci superioare lor) haulind. ‘Specialistul’ in foneme al tribului a fost intrebat daca exista in biblioteca aceste sunete,si le-au adoptat ,dar cu alt inteles ,anume ‘HOW’,’HOW’… adica ‘ce ?’,’poftim ?’ . Doar ca a fost asezat intre celelalte fara niciU o logica… DE ACEEA SE MAI SPUNE CA ENGLEZA E O LIMBA BINE HAULITA !.
IntrU o alta zi / luna /an ajunsi in apropierea unei populatii domestice care dezvolta , de acum , arta in limbaj fonetic, si-au trimis specialistul sa vada ce poate fura/plagia. Si , minune , acesta observa ca femeile asezarii , dupa terminarea treburilor se joaca cu copiii gadiladu-i , acestia raspunzand (conform hrisoavelor) cu hi,hi,hi … Imediat ‘academia-de-plagiat-etimologic’ preia aceasta noutate ,dar ,fara a intelege sensul adevarat ,il trece la englezescul ‘HI’, ‘HI ‘=(salut) . DE ACEEA SE MAI SPUNE CA ENGLEZA E O LIMBA GADILATA ZDRAVAN !.
Preluand tot felul de ‘ sonorizari ‘ apoi crampeie de scriere de colo si de dincolo , asezate cu furca, apar limbajele etimologice cu o mie de exceptii.
4) De observat ca ,mai intai a aparut limbajul oral si mai apoi proiectia acestuia peste ‘grafene’ ,numit limbajul scis/sculptat/mazgalit , …, etc.
Lasand la o parte stilul trebuie recunoscut ca am perfecta dreptate in ce priveste aceasta istorie-pe-scurt.
5)Astept si alte puncte de vedere.
[E pacat ca prezentarea sa nu fie punctul de plecare al unui Masterat , sau ,de ce nu , al unui doctorat ]
ApreciazăApreciază
Cred că vă referiți la ‘copilăria’ umanității, când ea abia învăța să numească lucrurile din jur și scotea sunete dezarticulate. Există însă câteva întrebări mari:
1) dacă limbile sunt fonetice în mod logic ar trebui ca măcar onomatopeele definind sunetele scoase de animale (cele pe care le vede toată lumea de la populația quechua din Peru până la nepalezi) să fie identice, deoarece animalul ‘vacă’ scoate același sunet pe tot întinsul planetei…Vaca nu vorbește limbi străine, ci emite același sunet…Totuși, în limbile pe care le cunosc eu sunetul scos de vacă este reprodus în mod diferit în forma grafică….Ceea ce înseamnă că există o convenție între forma sonoră, reproducerea grafică și referentul care emite sunetul respectiv. Așa încât un cuvânt este o relație tripartită între referent – simbol – semnificație.
2) faptul că existau unele populații care migrau dintr-o parte în alta a pământului în căutare de noi resurse de hrană și apă nu exclude ca acestea să fi avut deja o limbă formată. Altfel, cum își dădeau comenzile să o ia la dreapta sau la stânga, străbătând păduri sau trecând prin vaduri, cum cereau de mâncare sau cum își înștiințau apropiații că vor să bea apă sau să se culce, ori că pleacă să vâneze pentru cină?
3) indiferent că erau migratoare sau sedentare populațiile își aveau propria lor limbă cu ajutorul căreia descriau realitatea din jur și realitățile cu care se mai confruntau pe parcursul existenței…Nu-mi vine a crede că populațiile migratoare comunicau numai prin gesturi sau sunete tribale, așa cum trebuie să fi fost, cândva, pentru temătorii locuitori ai peșterilor
4) da, într-adevăr, scrierea aparține unei etape ulterioare vorbirii (ca în dezvoltarea unui bebeluș), dar să nu uităm că, în prezent, există încă populații care nu posedă decât o scriere rudimentară (de transmitere a mesajelor de strică necesitate – mesaje mai mult simbolice), cum sunt, de ex., unele populații din Africa, precum masaii, mari luptători și oameni curajoși, dar ei nu știu să scrie…Nici vorbă să posede o cultură scrisă, dar sunt sigură că au o cultură orală, transmisă din tată-n fiu și din mamă-n fiică. Le transmit verbal fiilor sau fiicelor tot ce au nevoie să știe pentru supraviețuire.
ApreciazăApreciază
1)E mult de ‘targhetat’ pe subiect. E mult de explicat de ce , populatii stabile care au dezvoltat limbaje fonetice , au ‘imita’ altfel sunete asemanatoare din mediul inconjurator. Apoi cum si de ce aceste limbaje se structureaza logic. Care e legatura / implicarea limbajului vorbit cu /in limbajul scris.
Voi incerca sa dezvolt cate unul din punctele de mai sus..Dar in timp..
(glumind , e normal ca sunetul scos de vaca sa fie reprezentat diferit in diferite locuri….: sunt vaci si … vaci. nu ? )
2) pe langa subiect . Omenirea a ajuns de la deplasatul cu caii / carutele la zborul pe Luna in doar 300 de ani ( atat a durat ‘explozia’) . De ce sa nu presupunem ca ar fi fost posibil ca la fiecare 200.000 sa fi existat o perioada de explozie de 300 de ani terminata prost ?
3) Si punctu ‘4.ABIS…..’ poate prezenta interes , legat de dictionarul de pe google+
ApreciazăApreciază
Cred ca depinde de ceea ce intelegem despre limba : sunetele ,ori scrierea…. Nu e simplu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eseul 17.(zile si saptamani)
Pt a vedea cum putem sa precizam zilele saptamanii fara uzanta termenilor obijnuiti {luni,marti,…} cauta „problema 66” din acest asezamant :
..
ApreciazăApreciază
Eseul 16.(despartiruringuri)
In limba romana ,supusa ‘gandirii fonetice’ ,adica logice
,la sfarsitul liniei de text cuvantul se desparte ,obligatoriu,in
silabe.Din pacate procesoarele de texte utilizate pe calculator sunt
realizate de personaje cu ‘gandire etimologica’ adica ilogica si nu
‘pricep’ aceste reguli. Se impune realizarea procesoarelor de romani (
care au ‘gandire fonetica’ ).
ApreciazăApreciază
Incepeti realizarea procesorului si contribui si eu..Am cateva realizari.
ApreciazăApreciază
Da,am inceput realizarea procesorului.In sase luni ,cred,va fi gata.
ApreciazăApreciază
Eseul 15.(dumiriri pentru nedumeriti)
Intrebare oarecum legitima pe platoul nedumiririlor:
””De acord. Să eliminăm barbarismele. Dar ce te faci când în uz este
cuvântul…barbar? Supermarchet, maus, computer, ‘sidi’, rating, laptop,
butic sunt curente. Degeaba se luptă pe baricade lingviștii să impună
măcar forma corectă de pronunțare, în spiritul limbii române, cum este,
de ex., ‘sidi’. Tatiana Slama Cazacu susține că ar trebui să fie
pronunțat ‘cede’. Dar cine ar zice așa, nu ar fi înțeles deloc de
vorbitor. Adevărul este că frecvența utilizării unei forme o și impune,
ignorându-se norma și corectitudinea ””’.
………………………………………………………………………………………………………………………
Raspunsul
simplu
,e dat de „qandirea fonetica” .(indrepti aratatorul spre tampla
dar nu ca sa te impusti)
Deoarece o notiune e formata din sens,semnificatie si (dupa mine )
corelatie (adica evolutia primelor doua in timp)se deduce ca traducerea
dintrU o limba etimologica intrU o limba fonetica nu se realizeaza doar
cu dictionarul .Exemplificare :etimologia utilizeaza termenul „maus”.
!-luam dictionarul si deducem ca acel maus e ,in fonetica, soarece.
2-punem degetul la tampla (adica gandim fonetic) si deducem ca soarecele
chitaie,adica termenul trebuie ajustat.
3-ne intrebam „,ce face ,de fapt un person etimologic cu mausul?”,si
deducem ca indica ceva pe ecran.
4-Concluzia e ca „maus” de la aia etimologici se traduce prin „indicator
la astia fonetici….samd !!!
Rezulta ,firesc:
barbar=barbar , adica dac adica in afara imp.Roman.
supermarchet=pietisoara.(aia au obiceiul de a se da mari)
computer=calculator…ca ,obiectul,face calcule(ma pricep bine)
„si-di”=cad …..asa e firesc in romana ( si „davadul”)
rating=vizibilitate…nici nu se poate ceva mai clar.
butic=gramajoara
PLAYER = (atentie) REPRODUCATOR
ZI CA NU-I ASA!!!!!
ApreciazăApreciază
Gasesc
interesanta postarea.Nu credeam ca putem gasi cuvinte in limba romana
pentru acesti termeni.Voi fi mai atente de acum.Foate bun translatorul
postat de free3rrrrrr http://www.reverso.net/translationresults.aspx?
ApreciazăApreciază
Eseul 14. (plin de incercari)
Adresa unui translator pt mai multe limbi extrem de
bun.
http://www.reverso.net/translationresults.aspx?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eseul 13 (critici v.s. artisti)
George Calinescu – 50 de ani de la trecerea in alta
dimensiune.In acea perioada creatorii de opere sustineau ca articolele
criticilor au la baza invidia acestora ca nu pot crea. George
Calinescu,fiind critic literar, a hotarat sa scrie un roman ‘asa cum
trebuie’…. si a aparut , in 1938,Enigma Otiliei.
ApreciazăApreciază
Eseul 12 ( Gandirea fonetica )
Interesant demersul ‘raspandit’ prin acest site.Propun o
aplicare a ‘gandirii in limbaje fonetice’.Un cautator de comori gaseste doua monezi de argint.Pe prima moneda srie ‘anul 715’ , iar pe a doua scrie ‘anul 802 i.hr.’ . Care moneda e mai veche. (rezolvarea e facila prin gandirea fonetica dar dificila prin gandirea etimologica ! )
ApreciazăApreciază
Oare e mai veche moneda pe care scrie „anul 802 i.hr.” ? Ca e inainte de anul zero ..
ApreciazăApreciază
Primuldoilea,
Mai multa atentie la capcanele ascunse din formulare.
ApreciazăApreciază
De
unde stia cel ce a scris pe moneda anul „802 i.hr.” ca e cu 8 sute de
ani inainte de un anumit eveniment ? Evident ca aceasta moneda e falsa !
ApreciazăApreciază
Eseul 11. ( d-ale separatismului)
O situatie frecfenta ce creaza unele dificultati este aceea a deosebirii conjunctiei de prepozitie. Rezolvarea devine simpla daca se apeleaza la ‘mine’ (pt prepozitii) si la ‘eu’ (pt. conjunctii).
Exemplu : ce sunt ‘cu’ si ‘nici’ ?…. se vor forma patru combinatii din care se retin cele care au sens.
1.-cu mine.
2-cu eu..
3-nici mine.
4-nici eu.
Concluzie :
a) deoarece ‘cu mine’ ..are sens ,’cu’ este prepozitie.
b) deoarece ‘nici eu’ are sens,’nici’ este conjunctie.
Obs. : acest rationament functioneaza doar in limbile fonetice ,care sunt structurate logic..
ApreciazăApreciază
Eseul
10 (avantajele logicii )
Avantajul limbilor fonetice este ca ‘logica-matematica’ reprezinta o
exprimare fireasca a logicii gramaticii acestora spre deosebire de
limbile etimologice unde cele doua (logici) se apropie fortat.[de aici
si gluma individului racit ajuns la medic unde e pus sa scoata limba ca
sa se vada daca ii trebuie un tratament ‘fonetic’ sau ‘etimologic’.
ApreciazăApreciază
Tratamentele ‘fonetice’ au o rata mult mai mare de succes !!
ApreciazăApreciază
Intradevar se cere translatarea sensului,semnificatiei dar si corelarii ,adica acel clivaj datorat scurgerii timpului.
ApreciazăApreciază
ESEUL 9 .
Nu-mi plac consensurile !!!
ApreciazăApreciază
Dar se cauta..
ApreciazăApreciază
Eseul 8. (versificari in punctuatie)
Mai jos sunt doua versuri albe ale unui celebru poet :
[ …,.,..,.,.,””…,.., : ..,..,..,, ,,,]
[ ..,………… :,:,’..’…”””.”.”.’]
…………………………………………………………………………………………………………
Intrebare : semnul de punctuatie „punct-si-virgula” este bine asezat ?
raspunsul si pe http://rotargheorghege.ucoz.com
ApreciazăApreciază
Gluma
reusita… Pot exista , insa , propozitii formate doar din semne de
punctuatie si care sa comunice eficient.Ai un exemplu ?
ApreciazăApreciază
Intrun fel si literele/cifrele putem sa le consideram semne .. dar nu de punctuatie.
ApreciazăApreciază
da,daca textul este eliptic de litere si cifre !
ApreciazăApreciază
In dialogul de mai jos se exemplifica :
-Ce ai azi ?!?
-?
ApreciazăApreciază
Semnul intrebarii ar putea fi inlocuit cu reprezentarea grafica a fonemului corespunzator.
ApreciazăApreciază
Eseul 7. (d-ale traducerilor)
Activitatea traducatorilor textelor dintrU o limba intrU o alta e atat de ‘complexa’ incat sa fie intabulata cu titluri de DOCTOR ?!?
Care e diferenta intre aceasta ‘activitate’ si cea a traductoarelor ne-umane (mecanice, electronice, fluide) ?!?
ApreciazăApreciază
Cred ca spre deosebire de traductoare
(intrerupatoarele sunt si ele traductoare) un traducator analizeaza atat sensul cat si semnificatiile unei freze dintro limba sursa si le inlocuieste cu cele corespunzatoare din limba destinatie.Adica ,daca a inteles bine ambele limbi,apeleaza la un proces de creatie nu doar la o citire a dictionarului.
ApreciazăApreciază
Asa ar trebui.Dar nu se intampla mereu astfel.
ApreciazăApreciază
Eseul
6.
IntrU o limba romana literara nu vei spune ‘voi targheta’ ci ‘voi
tinti’,de asemeni nu spui ‘intru intrU un insaider’ ci ‘intru intrU un
interior’ sau ,mai simplu, ‘intru inauntru’.
NiciU o data nu vei tagheta tinte , nici nu vei tinti targheturi !!!
ApreciazăApreciază
Eseul 5.(elipticele de toate zilele)
Exista propozitii eliptice de subiect sau de predicat sau de atribut sau de complement…
Exista propozitii eliptice (in acelasi timp) de subiect si predicat si atribut si complement ??
Astept exemple ….
ApreciazăApreciază
Eseul 4.(silabisire….)
O mare atentie trebuie data despartirii unui cuvant la trecerea pe randul urmator intextele tiparize (ziare,reviste,..etc).
Ex.:cuvantul APOSTROFELNICE se poate desparti doar in silabe : a-pos-tro-fel-ni-ce si nu
:ap-ostr-f-eln-ice .Eroarea provine din dorinta de a utiliza programe proaste de prelucrare a textelor din limbile etimologice .
ApreciazăApreciază
Eseul 3.
La fel cu termenii targhetare,insaider in loc de tintire,interior.
ApreciazăApreciază
Eseul 2.(Cine chitaie..Mitica ?)
Nedumeriri „digitale”:de ce utilizam „MAUSUL-soarecele” la calculator
cand stim ca ,acesta, chitaie si nu indica..?? Doar ca sa ne dam mari ca
stim „furculeishana/lingureishana” ?
ApreciazăApreciază
Argumentare la eseul 2
Cum ar trebui sa spunem CORECT IN LIMBA ROMANA in loc de „utilizam mausul la calculator” ??
ApreciazăApreciază
Argumente pentru Argumantare la eseul 2.
In nici un caz gandac sau paduche.!!
ApreciazăApreciază
simplu : INDICATOR..
ApreciazăApreciază
Eseul 1 (de-ale traducerilor)
Cum se face traducerea unui text „dintru o” limba fonetica „intru o” alta limba fonetica
si cum se realizeaza aceeasi traducere ,dar, „intru o” limba etimologica ??
ApreciazăApreciază
Raspuns:
1)
Limbajele-limbile-fonetice au fost concepute de popoare stabile „intru
o” regiune bine delimitata,cu intentia de a comunica:scrii CASA,citesti
CASA si intelegi CASA..Din aceasta cauza au o structura
logica,populatiile devenind ,in timp ,extrem de inteligente.
Astfel traducerea din limba F1 in limba F2 se face exclusiv cu
dictionarul de cuvinte,deoarece sensul si semnificatia se translateaza
automat.Pot fi realizate programe pe calculator exacte.
2)Limbajele-limbile-etimologice apartin popoarelor migratoare,mereu in
deplasare,ai caror membri n-au avut timp de gandire/reflexie asupra
comunicarii preluand cuvinte de pe teritoriile prin care au trecut.De
aceea „limba” are o „structura” de gramada de foneme:scrii CASA,citesti
MASA si intelegi SCAUN.
Traducerea din limbi fonetice in limbi etimologice-si invers-se face cu
a-dictionar de cuvinte
b-dictionar de expresii
c-dictionar de exceptii
la care se adauga multa inspiratie.
Exemplu:un foarte bun profesor de limba engleza roman -din Romania-nu va
sti engleza mai bine ca un englez-DIN ANGLIA-cu 5 clase primare.
ApreciazăApreciază