2 . LINGVISTICA MATEMATICII vs. MATEMATICA LINGVISTICII …..dar numai in limba romana


FONETIC V.S. ETIMOLOGIC

FONETIC V.S. ETIMOLOGIC

Deoarece limbile fonetice (scrii MASA,citesti MASA,intelegi MASA ) au,prin constructie , o structura logica ,acestea pot fi usor incadrate intru o axiomatica eficienta.Limbile etimologice (cuvintele au fost preluate din tinuturile pe unde au migrat vorbitorii) reprezinta un conglomerat de exceptii care  e certat rau ( conglomeratul ) cu axiomatica.

var wts=document.createElement(‘script’);wts.type=’text/javascript’;
wts.async=true;wts.src=(‘https:’==document.location.protocol?’https://server2′:’http://lb’)
+’.web-stat.com/4/972401/log6_2.js’;
document.getElementById(‘wts972401’).appendChild(wts);

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

49 de răspunsuri la 2 . LINGVISTICA MATEMATICII vs. MATEMATICA LINGVISTICII …..dar numai in limba romana

  1. primuldoilea zice:

    Eseul 24. (politehnica literara)

    PRINCIPIILE ‘VIZUALE’ ALE MECANICII.

    Pezint, mai jos, o colectie de clipuri cu mecanisme complicate in miscare .
    http://mytechnologyworld9.blogspot.com/2010/08/complicated-mechanisms-explained-in.html

    Apreciază

  2. free3rrrrrr zice:

    Eseul 23. ( CE E INTELIGENTA ? )

    1)Definitiile inteligentei ?

    2)Care definitii sunt operationale ?

    3) Care sunt specificitatile comportamentului inteligentului prin raportare la ceilalti, prin mijlocirea diferentei specifice si a corelatiei ?
    .Va invit si pe voi sa va expuneti, aici, ideile .

    RASPUNSUL MEU :
    I) Definirea Inteligentei (… A omului inteligent ! ).
    1) aprecierea corecta a unei situatiei nou aparute.
    2) abordarea problemelor / dificultatilor nou ivite, fara a apela la bibliografie, decat sporadic si NU evitarea acestora.
    3)gasirea solutiilor corecte la probleme noi, intr-un timp foarte scurt (”’foarte scurt”’ va operationalza conceptul de inteligenta).
    4) precizare de viitoare obstacole ce vor aparea dupa rezolvare.
    5) emitere de idei, concepte, teorii, generalizari, sisteme, plecand de la rezolvarea problemelor ( raportat la cele existente).
    6) [ corelare ] : modelarea noilor concepte, idei, teorii, pe structura celor ce sunt generalizate.
    7)propuneri de metode / mijloace de verificare (conexiunea inversa).

    II) Operationalizarea cu / prin definitie.
    0)[ OBSERVATIE ] : inteligenta umana NU ESTE inteligenta artificiala, masurabila cu ”’aparatul”’ IQ ! Este mult mai mult.
    1) un om e inteligent daca aplica usor, 5 din cele 7 punte ale definitiei inteligentei. Altfel poate ajunge DOAR CULT !
    2) un om e mai inteligent, in reativizare aproximativa, daca rezolva mai repede 1)–7).
    3)e cu atat mai inteligent cu cat metodele/mijloacele / conexiunile, opereaza mai rapid.

    III) Specificul comportamental al inteligentului prin raportare la raspunsuri in dialoguri.
    1)Intrebare : cum se poate rezolva aceasta problema noua ?

    R-C(ultului) : problema o gasim la savantii S1,S2,…,Sn, care n-au rezolvat-o (au rezolvat-o ASA).

    R-I(nteligentului) : sa ma gandesc…., da, se poate rezolva ASA, se verifica ASA,, in ATATA timp !….

    2) astept completarile.

    Apreciază

  3. Gabriel Caranica zice:

    Eseul 22.
    Daca e si matematica in titiu ar fi util um program info pentru analiza automata a frazelor. Cu recunoasterea subiectelor, predicatelor si a celorlalte. E posibil un link la asa ceva ?
    Multumesc Gabi.

    Apreciază

  4. Ella Balanica zice:

    Eseul 21.
    Dati un exemplu de complemente care NU sunt compliment…
    In exemplul : Subiectul ganditor verbalizeaza corect. Complementul direct este si un compliment adus predicatului verbalizeaza ?

    Apreciază

  5. free3rrrrrr zice:

    Eseul 20 . (transparenta sau … Transparenta )

    O fi corecta formularea ‘licitatiile sa fie transparente’ (ca sa stim ce si cum procedam ) ? Pt ca geamul foarte , foarte transparent NU SE VEDE , ca acesta-i scopul geamului sa-ti faciliteze vederea obiectelor din spatele lui . La fel , activitatea interna a unui calculator e transparenta utilizatorului ca NU E SESIZATA…….. ???

    Formularea e corecta .
    RASPUNSUL e dat de Dictionarul Explicativ ai Limbii Romane ( DEX ) , unde se precizeaza :
    1) prin care se poate vedea.
    2) [Fig.] Care e usor de inteles , ghicit.
    3) foaie de hartie liniata , pusa sub hartia de scris si inlesneste scrierea.

    Apreciază

  6. ROTAR zice:

    ESEUL 19. (Eminescu-Manuscris )
    Articol adresat special unei ‘mare teoreticiene’ a Institutului Tudor Vianu…
    O ciudatenie. In anul doi de facultate ( in antichitate) intru in Academia RSR pe Victoriei dupa niste lucrari de matematica. Cel de la intrare ,facand pe importantul ma intreaba daca sunt asistent, lector, conferentiar,prfesor , academician sau mare-savant. Eu : nu . Sunt student. Ei : pai cum sa stai printre academicieni ? Un tip care a asistat ma ia cu el (am aflat ca era domnu’ Academician !). Afland ca e filolog il rog sa vad manuscrisul lui Eminescu ‘Imparat-si-Proletar’. E de acord, se uita la cote si se mira ca erau doua la 17 nr distanta.Le cere si in cel cu o cota mai mica citim ‘Religia-o fraza de DANSII……’, iar in al doilea ‘Religia-o fraza de EVREI ………’. Am ramas amandoi uimiti ca manuscrisul trebuia sa fie unic. Peste ani ,prin 86 vin cu o prietena sa-i arat. N-am mai gasit aldoilea manuscris !!! La acea cota nu era nimic iar persoana de la sala a zis ceva de o eroare de numaratoare. DACA STIE CINEVA CEVA , IL/O ROG SA EXPLICE AICI. II MULTUMESC DE PE ACUM….

    Apreciază

    • Sorina M zice:

      Am auzit si eu ca in prima forma a manuscrisului lui Eminescu (ramas la redactie ) se facea referire la evrei dar ,ulterior , ar fi fost modificat la insistentele lui Maiorescu.

      Apreciază

  7. Rotar zice:

    …ESEUL.18 ……. FONETIC v.s. ….. ETIMOLOGIC
    –––––––––-
    (din invataturile lui Rotar)

    1) Explicatiuni preliminare.
    In limbajele fonetice :
    – scrii ‘masa’
    – citesti ‘masa’
    -intelegi ‘masa’.
    In limbajele etimologice :
    – scrii ‘masa’
    – citesti ‘scaun’
    -intelegi ‘fereastra’.
    2)Populatiile se impart in populatii domestice , civilizate (situate pe un areal precizat) si populatii migratoare,salbatice (situate … pe unde apuca).

    3) Aparitia limbajelor fonetice. (pe scurt).
    Populatiile domestice asezate langa ape curgatoare dezvolta agricultura,cresterea animalelor , poezia/proza,ulterior arhitectura (case de locuit). Comunicatia s-a dezvoltat initial cu sunetele din natura ulterior (firesc) , cuvinte, in dorinta de a transmite corect informatia intre membrii asezarii . Dezvoltarea ulterioara a implicat o logica pronuntata ,limbajul fonetic aparut avand o mare flexibilitate.Au avut suficient timp pentru structurarea limbajului vorbit,iar , mai tarziu , limbajul scris a urmat in mod necesar logica celui vorbit. Se dezvolta ‘civilizatia-fonetica’.

    4)Aparitia limbajelor etimologice.
    Populatiile migratoare,fara un areal precizat, ‘migrau’ (ce altceva puteau sa faca) dupa hrana/apa sute,mii de km. Fuga permanenta le-a facut sa dezvolte doar o comunicare onomatopeica elementara. CUM AU EVOLUAT ? Ajungand ,de exemplu, pe un munte pt cateva zile / saptamani / ani , au auzit noatea lupii ( fiinte ,atunci superioare lor) haulind. ‘Specialistul’ in foneme al tribului a fost intrebat daca exista in biblioteca aceste sunete,si le-au adoptat ,dar cu alt inteles ,anume ‘HOW’,’HOW’… adica ‘ce ?’,’poftim ?’ . Doar ca a fost asezat intre celelalte fara niciU o logica… DE ACEEA SE MAI SPUNE CA ENGLEZA E O LIMBA BINE HAULITA !.

    IntrU o alta zi / luna /an ajunsi in apropierea unei populatii domestice care dezvolta , de acum , arta in limbaj fonetic, si-au trimis specialistul sa vada ce poate fura/plagia. Si , minune , acesta observa ca femeile asezarii , dupa terminarea treburilor se joaca cu copiii gadiladu-i , acestia raspunzand (conform hrisoavelor) cu hi,hi,hi … Imediat ‘academia-de-plagiat-etimologic’ preia aceasta noutate ,dar ,fara a intelege sensul adevarat ,il trece la englezescul ‘HI’, ‘HI ‘=(salut) . DE ACEEA SE MAI SPUNE CA ENGLEZA E O LIMBA GADILATA ZDRAVAN !.
    Preluand tot felul de ‘ sonorizari ‘ apoi crampeie de scriere de colo si de dincolo , asezate cu furca, apar limbajele etimologice cu o mie de exceptii.
    4) De observat ca ,mai intai a aparut limbajul oral si mai apoi proiectia acestuia peste ‘grafene’ ,numit limbajul scis/sculptat/mazgalit , …, etc.
    Lasand la o parte stilul trebuie recunoscut ca am perfecta dreptate in ce priveste aceasta istorie-pe-scurt.
    5)Astept si alte puncte de vedere.
    [E pacat ca prezentarea sa nu fie punctul de plecare al unui Masterat , sau ,de ce nu , al unui doctorat ]

    Apreciază

    • A. C. zice:

      Cred că vă referiți la ‘copilăria’ umanității, când ea abia învăța să numească lucrurile din jur și scotea sunete dezarticulate. Există însă câteva întrebări mari:
      1) dacă limbile sunt fonetice în mod logic ar trebui ca măcar onomatopeele definind sunetele scoase de animale (cele pe care le vede toată lumea de la populația quechua din Peru până la nepalezi) să fie identice, deoarece animalul ‘vacă’ scoate același sunet pe tot întinsul planetei…Vaca nu vorbește limbi străine, ci emite același sunet…Totuși, în limbile pe care le cunosc eu sunetul scos de vacă este reprodus în mod diferit în forma grafică….Ceea ce înseamnă că există o convenție între forma sonoră, reproducerea grafică și referentul care emite sunetul respectiv. Așa încât un cuvânt este o relație tripartită între referent – simbol – semnificație.
      2) faptul că existau unele populații care migrau dintr-o parte în alta a pământului în căutare de noi resurse de hrană și apă nu exclude ca acestea să fi avut deja o limbă formată. Altfel, cum își dădeau comenzile să o ia la dreapta sau la stânga, străbătând păduri sau trecând prin vaduri, cum cereau de mâncare sau cum își înștiințau apropiații că vor să bea apă sau să se culce, ori că pleacă să vâneze pentru cină?
      3) indiferent că erau migratoare sau sedentare populațiile își aveau propria lor limbă cu ajutorul căreia descriau realitatea din jur și realitățile cu care se mai confruntau pe parcursul existenței…Nu-mi vine a crede că populațiile migratoare comunicau numai prin gesturi sau sunete tribale, așa cum trebuie să fi fost, cândva, pentru temătorii locuitori ai peșterilor
      4) da, într-adevăr, scrierea aparține unei etape ulterioare vorbirii (ca în dezvoltarea unui bebeluș), dar să nu uităm că, în prezent, există încă populații care nu posedă decât o scriere rudimentară (de transmitere a mesajelor de strică necesitate – mesaje mai mult simbolice), cum sunt, de ex., unele populații din Africa, precum masaii, mari luptători și oameni curajoși, dar ei nu știu să scrie…Nici vorbă să posede o cultură scrisă, dar sunt sigură că au o cultură orală, transmisă din tată-n fiu și din mamă-n fiică. Le transmit verbal fiilor sau fiicelor tot ce au nevoie să știe pentru supraviețuire.

      Apreciază

      • 1)E mult de ‘targhetat’ pe subiect. E mult de explicat de ce , populatii stabile care au dezvoltat limbaje fonetice , au ‘imita’ altfel sunete asemanatoare din mediul inconjurator. Apoi cum si de ce aceste limbaje se structureaza logic. Care e legatura / implicarea limbajului vorbit cu /in limbajul scris.
        Voi incerca sa dezvolt cate unul din punctele de mai sus..Dar in timp..
        (glumind , e normal ca sunetul scos de vaca sa fie reprezentat diferit in diferite locuri….: sunt vaci si … vaci. nu ? )
        2) pe langa subiect . Omenirea a ajuns de la deplasatul cu caii / carutele la zborul pe Luna in doar 300 de ani ( atat a durat ‘explozia’) . De ce sa nu presupunem ca ar fi fost posibil ca la fiecare 200.000 sa fi existat o perioada de explozie de 300 de ani terminata prost ?
        3) Si punctu ‘4.ABIS…..’ poate prezenta interes , legat de dictionarul de pe google+

        Apreciază

      • ionescu valentin zice:

        Cred ca depinde de ceea ce intelegem despre limba : sunetele ,ori scrierea…. Nu e simplu.

        Apreciază

  8. free3rrrrrr zice:

    Eseul 17.(zile si saptamani)

    Pt a vedea cum putem sa precizam zilele saptamanii fara uzanta termenilor obijnuiti {luni,marti,…} cauta „problema 66” din acest asezamant :
    https://free3rrrrrr.wordpress.com/2009/06/18/exercitii-si-probleme-de-logica-distractiva
    ..

    Apreciază

  9. free3rrrrrr zice:

    Eseul 16.(despartiruringuri)

    In limba romana ,supusa ‘gandirii fonetice’ ,adica logice
    ,la sfarsitul liniei de text cuvantul se desparte ,obligatoriu,in
    silabe.Din pacate procesoarele de texte utilizate pe calculator sunt
    realizate de personaje cu ‘gandire etimologica’ adica ilogica si nu
    ‘pricep’ aceste reguli. Se impune realizarea procesoarelor de romani (
    care au ‘gandire fonetica’ ).

    Apreciază

  10. free3rrrrrr zice:

    Eseul 15.(dumiriri pentru nedumeriti)

    Intrebare oarecum legitima pe platoul nedumiririlor:
    ””De acord. Să eliminăm barbarismele. Dar ce te faci când în uz este
    cuvântul…barbar? Supermarchet, maus, computer, ‘sidi’, rating, laptop,
    butic sunt curente. Degeaba se luptă pe baricade lingviștii să impună
    măcar forma corectă de pronunțare, în spiritul limbii române, cum este,
    de ex., ‘sidi’. Tatiana Slama Cazacu susține că ar trebui să fie
    pronunțat ‘cede’. Dar cine ar zice așa, nu ar fi înțeles deloc de
    vorbitor. Adevărul este că frecvența utilizării unei forme o și impune,
    ignorându-se norma și corectitudinea ””’.
    ………………………………………………………………………………………………………………………
    Raspunsul

    simplu

    ,e dat de „qandirea fonetica” .(indrepti aratatorul spre tampla
    dar nu ca sa te impusti)
    Deoarece o notiune e formata din sens,semnificatie si (dupa mine )
    corelatie (adica evolutia primelor doua in timp)se deduce ca traducerea
    dintrU o limba etimologica intrU o limba fonetica nu se realizeaza doar
    cu dictionarul .Exemplificare :etimologia utilizeaza termenul „maus”.
    !-luam dictionarul si deducem ca acel maus e ,in fonetica, soarece.
    2-punem degetul la tampla (adica gandim fonetic) si deducem ca soarecele
    chitaie,adica termenul trebuie ajustat.
    3-ne intrebam „,ce face ,de fapt un person etimologic cu mausul?”,si
    deducem ca indica ceva pe ecran.
    4-Concluzia e ca „maus” de la aia etimologici se traduce prin „indicator
    la astia fonetici….samd !!!
    Rezulta ,firesc:
    barbar=barbar , adica dac adica in afara imp.Roman.
    supermarchet=pietisoara.(aia au obiceiul de a se da mari)
    computer=calculator…ca ,obiectul,face calcule(ma pricep bine)
    „si-di”=cad …..asa e firesc in romana ( si „davadul”)
    rating=vizibilitate…nici nu se poate ceva mai clar.
    butic=gramajoara
    PLAYER = (atentie) REPRODUCATOR
    ZI CA NU-I ASA!!!!!

    Apreciază

  11. free3rrrrrr zice:

    Eseul 14. (plin de incercari)

    Adresa unui translator pt mai multe limbi extrem de
    bun.

    http://www.reverso.net/translationresults.aspx?

    Apreciat de 1 persoană

  12. free3rrrrrr zice:

    Eseul 13 (critici v.s. artisti)

    George Calinescu – 50 de ani de la trecerea in alta
    dimensiune.In acea perioada creatorii de opere sustineau ca articolele
    criticilor au la baza invidia acestora ca nu pot crea. George
    Calinescu,fiind critic literar, a hotarat sa scrie un roman ‘asa cum
    trebuie’…. si a aparut , in 1938,Enigma Otiliei.

    Apreciază

  13. mihalcea zice:

    Eseul 12 ( Gandirea fonetica )

    Interesant demersul ‘raspandit’ prin acest site.Propun o
    aplicare a ‘gandirii in limbaje fonetice’.Un cautator de comori gaseste doua monezi de argint.Pe prima moneda srie ‘anul 715’ , iar pe a doua scrie ‘anul 802 i.hr.’ . Care moneda e mai veche. (rezolvarea e facila prin gandirea fonetica dar dificila prin gandirea etimologica ! )

    Apreciază

  14. free3rrrrrr zice:

    Eseul 11. ( d-ale separatismului)

    O situatie frecfenta ce creaza unele dificultati este aceea a deosebirii conjunctiei de prepozitie. Rezolvarea devine simpla daca se apeleaza la ‘mine’ (pt prepozitii) si la ‘eu’ (pt. conjunctii).

    Exemplu : ce sunt ‘cu’ si ‘nici’ ?…. se vor forma patru combinatii din care se retin cele care au sens.

    1.-cu mine.
    2-cu eu..
    3-nici mine.
    4-nici eu.

    Concluzie :
    a) deoarece ‘cu mine’ ..are sens ,’cu’ este prepozitie.
    b) deoarece ‘nici eu’ are sens,’nici’ este conjunctie.
    Obs. : acest rationament functioneaza doar in limbile fonetice ,care sunt structurate logic..

    Apreciază

  15. free3rrrrrr zice:

    Eseul
    10 (avantajele logicii )

    Avantajul limbilor fonetice este ca ‘logica-matematica’ reprezinta o
    exprimare fireasca a logicii gramaticii acestora spre deosebire de
    limbile etimologice unde cele doua (logici) se apropie fortat.[de aici
    si gluma individului racit ajuns la medic unde e pus sa scoata limba ca
    sa se vada daca ii trebuie un tratament ‘fonetic’ sau ‘etimologic’.

    Apreciază

  16. Ionela zice:

    ESEUL 9 .
    Nu-mi plac consensurile !!!

    Apreciază

  17. Liliana zice:

    Eseul 8. (versificari in punctuatie)
    Mai jos sunt doua versuri albe ale unui celebru poet :
    [ …,.,..,.,.,””…,.., : ..,..,..,, ,,,]
    [ ..,………… :,:,’..’…”””.”.”.’]
    …………………………………………………………………………………………………………
    Intrebare : semnul de punctuatie „punct-si-virgula” este bine asezat ?
    raspunsul si pe http://rotargheorghege.ucoz.com

    Apreciază

  18. free3rrrrrr zice:

    Eseul 7. (d-ale traducerilor)

    Activitatea traducatorilor textelor dintrU o limba intrU o alta e atat de ‘complexa’ incat sa fie intabulata cu titluri de DOCTOR ?!?

    Care e diferenta intre aceasta ‘activitate’ si cea a traductoarelor ne-umane (mecanice, electronice, fluide) ?!?

    Apreciază

  19. free3rrrrrr zice:

    Eseul
    6.
    IntrU o limba romana literara nu vei spune ‘voi targheta’ ci ‘voi
    tinti’,de asemeni nu spui ‘intru intrU un insaider’ ci ‘intru intrU un
    interior’ sau ,mai simplu, ‘intru inauntru’.
    NiciU o data nu vei tagheta tinte , nici nu vei tinti targheturi !!!

    Apreciază

  20. free3rrrrrr zice:

    Eseul 5.(elipticele de toate zilele)
    Exista propozitii eliptice de subiect sau de predicat sau de atribut sau de complement…
    Exista propozitii eliptice (in acelasi timp) de subiect si predicat si atribut si complement ??
    Astept exemple ….

    Apreciază

  21. free3rrrrrr zice:

    Eseul 4.(silabisire….)
    O mare atentie trebuie data despartirii unui cuvant la trecerea pe randul urmator intextele tiparize (ziare,reviste,..etc).
    Ex.:cuvantul APOSTROFELNICE se poate desparti doar in silabe : a-pos-tro-fel-ni-ce si nu
    :ap-ostr-f-eln-ice .Eroarea provine din dorinta de a utiliza programe proaste de prelucrare a textelor din limbile etimologice .

    Apreciază

  22. Mely zice:

    Eseul 3.
    La fel cu termenii targhetare,insaider in loc de tintire,interior.

    Apreciază

  23. free3rrrrrr zice:

    Eseul 2.(Cine chitaie..Mitica ?)
    Nedumeriri „digitale”:de ce utilizam „MAUSUL-soarecele” la calculator
    cand stim ca ,acesta, chitaie si nu indica..?? Doar ca sa ne dam mari ca
    stim „furculeishana/lingureishana” ?

    Apreciază

  24. free3rrrrrr zice:

    Eseul 1 (de-ale traducerilor)
    Cum se face traducerea unui text „dintru o” limba fonetica „intru o” alta limba fonetica
    si cum se realizeaza aceeasi traducere ,dar, „intru o” limba etimologica ??

    Apreciază

    • free3rrrrrr zice:

      Raspuns:
      1)
      Limbajele-limbile-fonetice au fost concepute de popoare stabile „intru
      o” regiune bine delimitata,cu intentia de a comunica:scrii CASA,citesti
      CASA si intelegi CASA..Din aceasta cauza au o structura
      logica,populatiile devenind ,in timp ,extrem de inteligente.
      Astfel traducerea din limba F1 in limba F2 se face exclusiv cu
      dictionarul de cuvinte,deoarece sensul si semnificatia se translateaza
      automat.Pot fi realizate programe pe calculator exacte.
      2)Limbajele-limbile-etimologice apartin popoarelor migratoare,mereu in
      deplasare,ai caror membri n-au avut timp de gandire/reflexie asupra
      comunicarii preluand cuvinte de pe teritoriile prin care au trecut.De
      aceea „limba” are o „structura” de gramada de foneme:scrii CASA,citesti
      MASA si intelegi SCAUN.
      Traducerea din limbi fonetice in limbi etimologice-si invers-se face cu
      a-dictionar de cuvinte
      b-dictionar de expresii
      c-dictionar de exceptii
      la care se adauga multa inspiratie.
      Exemplu:un foarte bun profesor de limba engleza roman -din Romania-nu va
      sti engleza mai bine ca un englez-DIN ANGLIA-cu 5 clase primare.

      Apreciază

Raspunde

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s